De toate, amestecate

Pe mine blogger ma saboteza. Si nu e gluma...de joi incerc sa postez comentarii pe blogurile pe care le citesc si nu reusesc...ma tot pune sa ma conectez si reconectez si nu imi apar deloc comentariile..:((

Asa incat nu imi ramane decat sa comentez aici ceea ce am citit:
- Incep cu Dana si Grig carora le doresc cu intirziere toata fericirea din lume, sa se iubeasca tot asa si peste 30 de ani! Si sa ne arate poze de la nunta de aur! Ca sunt tare frumosi si li se citeste fericirea pe chip!
- Ralu a deschis Kiddy shop! Chapeau bas ca are timp sa se ocupe de afaceri si succese fara numar! Trebuie sa arunc un ochi pe acolo sa vad ce bunatati si minunatii aduce Ralu...
- Despre Nela si Ana si petrecerea picilor...am zambit si mi-am adus aminte de ce se maninca pe la Cluj prin parc. Si de cum planifica deja parintii petrecerile de 2 ani cu pizza si tort cu muuuuuuulta frisca! Eu ciudata de mine am cautat un loc de joaca cu o curte imensa si multe jucarii afara unde sa pot duce eu mancarea (ca noi inca nu mancam nici pizza nici tort cu muuuuuuuuuuulta frisca) facuta de mine acasa pentru cei mici. Si pentru cei mari... ca vad ca la varsta lor astia micii sunt mici maimutele care vor sa guste tot ce baga parintii lor in gura...
-Amy de pe Herbine lanseaza noi si noi provocari....adica noi produse tot mai tentante. Am incercat de la ea un unt de corp pe baza de ciocoloata sa completeze scrub-ul de corp si pe cel de fata cu cafea si cacao...gata gata sa ma manince Isabela asa de frumos miros! Dar ma chinuie o intrebare...de unde stie fiica-mea de miros de ciocolata? Ca eu numai neagra am in frigider ascunsa bine sa nu ajunga nimeni la ea...:)
- Am vazut si micuta balerina pe blog-ul Loredanei...ufff...asa mi-o imaginez si eu pe Isabela peste vreo 2-3 ani. Frumos, frumos...

Si ca sa nu uit...am fost plecate trei zile la casa alor mei de la Beclean...ca vorba aia a venit vara iar vara ne mutam la umbra, racoare si curte. Am inaugurat si piscina...bine si rau. Bine ca Isabela a vrut non stop la apa, rau ca s-a lasat cu urlete si plansete cind am scos-o din apa. Asa ca abia asteptam vacanta (offff inca doua saptamani) sa mergem mai des si mai mult la aer curat.

1 an

Da, am ratat aniversarea de 1 an al blogului (a fost pe 10 mai ) dar la cate am pe cap nici nu ma mira. Dar nu pot sa nu imi amintesc ca acum un an vedeam primul dintisor al Isabelei. Acum asteptam caninii...:) Adica asteptam sa ii avem pe toti 4...
Cum trece vremea!

La bloc

Sincera sa fiu nici nu stiu ce titlu sa pun postarii ca eu una inca sunt consternata si in stare de soc dupa ce am patit ieri. Deci...venim cu Isabela acasa alungate de ploaie pe la ora 19.30...si nu apuc bine sa intru in casa ca navaleste peste mine noua vecina de deasupra noastra. Care pe un ton poruncitor imi spune sa fac bine sa fac ccva cu copilul meu (expresia a fost "faceti ceva cu copilul asta al dvs") ca e prea activ, alearga prea mult, vocifereaza, rade prea tare si prin urmare ea si al ei "consort"(cu 20 de ani mai tanar ca ea, by the way, eu eram convinsa ca e mama si fiul...no comment) nu se pot odihni nici macar cu dopuri in urechi. Ca ea nu e obisnuita cu zgomote, ca a trait la casa....ca a crescut si ea un copil (oare?!?) dar ca al ei era cuminte, nu alerga, nu striga, nu facea zgomot intr-un cuvant. Si sa fac bine sa imi pun covoare in casa sa nu se mai auda la ea zgomotul facut de pasii Isabelei.

Pe moment am ramas bouche bee...vorba francezului....adica stai tanti, la mine in casa ma pui la colt ca am un copil activ, normal, care face tot ce e normal sa faca pentru varsta lui????? Cum nu ma mai enervez usor (ahhhh...ce bine prind cursurile la sectia francofona) am dat-o pe bascalie....intreband-o evident ea cum ar rezolva situatia? Ar lega copilul cu calus in gura de piciorul patului? Sau i-ar da romergan sau tuica sau extraveral sa doarma toata ziua? Sau ....? La care impasibila mi-a raspuns ca da...sunt solutii pe care as putea sa le aplic. Si sa pun covoare pe jos!

Hmmmm...ei la faza cu decoratul casei mi-a cam sarit mustarul si i-am replicat ca am suficiente covoare (mda...sunt carpete recunosc, dar chiar sunt suficiente) in orasul asta prafos...nu vad de ce as lua altele care sa imi adune praful. Apoi i-am cerut scuze ca am de spalat copil, ca vom fi mai silentioase pe viitor si i-am spus buna seara. De pe scari m-a amenintat ca va chema politia daca se mai intimpla ca la ora 22 fata mea sa mai faca zgomot. Am inchis usa urandu-i in gand ce trebuia....

Partea proasta este ca apoi a coborat si a luat la rand administratorul si presedintele asociatiei de locatari depunand plangeri ca fata mea e zgomotoasa si ei nu se pot odihni.

Sincera sa fiu toata situatia m-a lasat perplexa si cu un gust amar. Locuiesc in acelasi bloc de peste 31 de ani (am schimbat scara si apartamentul cand m-am mutat de la ai mei) si toti vecinii ma stiu. Nu s-a plans unul odata de ceva. La fel cum nici eu sau noi indiferent de sursa zgomotului si de ora la care era facut nu am fost la usa nimanui si nu am chemat politia...mi se pare aiurea. Iti asumi acest lucru cand locuiesti la comun. Adica la bloc!

Asa incat acest caz a fost un bun indemn pentru noi de a ne mobiliza... declaram ca incepem operatiunea casa. Sunt satula de tot felul de individe/indivizi care isi aroga dreptul de a-mi spune mie cum sa imi decorez casa/cresc copilul/traiesc viata. Si merita si Isabela ciresul ei asa cum si eu l-am avut pe al meu.

Iar despre atitudinea persoanei care intimplator si vremelnic locuieste in apartamentul de deasupra noastra nu pot spune decat atat...are o problema majora si ar cam trebui tratata. Next time...daca va fi cazul ii voi da un extraveral sau rudotel...sa o ajute sa se odihneasca!

Despre experientele mele on line

Acum nu va ganditi la site-uri de socializare sau de alta natura ca nu e cazul..:)
Vreau pur si simplu sa consemnez faptul ca am descoperit o comunitate de artisti si artizani care furnizeaza multe (si variate!) produse bio, eco si mai ales unicat.

Asa am descoperit-o pe Herbine si cosmeticalele ei (are un scrub pe baza de cafea, o crema de picioare minunat de eficienta si un deodorant solid de care am devenit dependenta), pe Luthelo si sapunurile ei magice (si da, sapunul sampon solid anti matreata CHIAR functioneaza!!!), pe Havin si minunatele ei bijuterii unicat...si mai nou, de cand incerc sa imi accesorizez tinutele pentru nuntile si intilnirile de peste vara la care suntem invitati...pe Julia cu clutch-urile ei incredibile! Asa ca....sunt super mega incantata ca mai exista oameni in tara asta care se straduie sa faca ceva bine, sa satisfaca gusturi variate, sa creeze ceva nou si deosbit si mai ales sanatos si natural...

Adevarul e ca lista nu ar trebui sa se opreasca aici...dar am sa revin cu un post mai detailat!

Date tehnice

E ceva vreme de cand nu i-am mai trecut datele tehnice ale Isabelei. Saptamana trecuta, marti, am avut curiozitatea sa o cantaresc (data de durerile mele de spate de la atata ridicat si hatanat copil)...asa ca ...tanaaaaaa: 13,2 kg si 88 cm! IN ultimele doua luni nu a pus un gram pe ea (ce bine!). Nu ma mira la cat e de activa.
Caninii inca ne dau batai de cap...inca roadem tot ce prindem dar macar avem sus doi coltisori iesiti din gingie. Ii asteptam cu interes pe cei de jos.

Suntem si la faza la care in fiecare zi invatam un cuvant nou. Dar Isabela are prea multa personalitate ca sa repetet papagaliceste cand vrea mami sau Babu sa se laude ca si copila graieste...ne surprinde cand ne e lumea mai draga cu cuvinte noi...spuse asa cu accent isabelian. Ultima chestie draguta a fost cand in vana fiind spalandu-ne dupa un caca facut tot in scutec mi-a spus pe o tonalitate dulce: caca piute! Sau aseara cand i-a spus lui taica-sau : da, da , miine pac (parc)!

Mai avem o trezire pe noapte dar e super fata de alte nopti. Apuca si mami sa doarma 4 ore legat si bine mai e!

20 de luni

Scriu doar atat: minunate 20 de luni! Azi Isabela implineste 1 an si 8 luni.

Ia sa vad ce am primit cadou:


Mda...Kitty si poneiul..


Mami, chiar trebuie sa fac frumos? Hai ca doar suntem in parc...


Plecam deja? Unde plecam?


La multi ani puiutza mica!

Fuga din oras ...spre ferma animalelor

Azi am profitat de vremea superba de afara si de faptul ca tati a fost doar al nostru si am iesit din Cluj la 16 km departare unde am gasit o ferma tematica, special conceputa pentru copii. Isabela a putut hrani cu manuta ei gaini, puiuti de gaina, porcusori de guineea, porci adevarati, iezi, miei, capre, caprioare si cerbi, lame, pauni, iepuri de diverse marimi, labradori si...cel mai senzational: poneii. Nu m-am asteptat sa fie chiar atat de intersata doar de animale in conditiile in care erau peste 100 de copilasi de diverse varste in jurul ei, parc cu leagan, tobogan si groapa de nisip. Am plimbat-o cu poneiul de doua ori, i-am hranit pe toti 3 de nenumarate ori (mergea cu galetusa plina cu morcovi si graunte strigand "papa, aide, papa"). Mi s-a parut incredibil cat de bine s-a tinut in sa si cat de fericita radea pe ponei fiind.

Tati i-a facut poze cu telefonul (ca asa patim tot timpul daca tot avem 3 aparate foto performante in casa, plecam cu miinile goale si facem poze cu telefonul!!!!) dar nu le-am transferat inca. Dar abia astept...

Last edit: poze de ieri





Aici sunt cu Andrei, ne uitam sa vedem daca ne vad mamele..:)



Si trebuie sa recunosc ca pentru cateva ore am redevenit si noi copii, eu una nu m-as mai fi dus acasa, am mangaiat tot ce am putut, ne-am jucat cu cateii si iepurasii, am admirat paunul ce ne facea in ciuda cu coada-i superba, am facut in toate felurile ca sa imitam animalele, am fugit dupa ieduti si mieluti sa ii prindem, ne-am tavalit prin paie (loc special amenajat pentru copii, un fel de labirint din baloti de paie...dragut)...o experienta reusita pe care ne dorim sa o repetam cat mai des.
Drumul din pacate e cam bombardat iar privelistea pana acolo lasa de dorit...plin de lume iesita la gratare intr-o mizerie incredibila...tot un pet si o punga peste tot. Pacat!

Cu dintii stam bine: doi canini iesiti (sus), doi pe punctul sa iasa (jos), se vad prin gingie. Noptile sunt de vis...cu treziri dese si plans cu suspine...dar trec! Oricum...eu abia astept vacanta.

Primul canin

In sfarsit! Primul canin a aparut! Desi ma asteptam la cei doi de jos primul canin e cel de sus de pe partea stanga. Banuiesc ca in scurt timp il urmeaza si cel de pe partea dreapta...asa se explica agitatia, nesomnul si toate relele de pe capul Isabelei. Dar cine are un canin nou?

Prima saptamana de mai

A trecut o saptamana de cand am scris ultima postare dar starea noastra generala este aceeasi: Isabela agitata in asteptare de canini (2!!!) iar eu prinsa cu multe, mult prea multe treburi si sarcini, obosita si agitata si eu de agitatia ei. Dar a venit weekendul si sper sa ne revenim. Eu sa ajung la zi cu somnul si sa o pot distra incat sa nu isi aduca aminte ca o dor gingiile.

Vremea nu prea tine cu noi, e urat, ploua mocaneste, e frig (am scos iar gecile de iarna, la ora 12 erau 7 grade la Cluj!) si bate un vant teribil. Bine ca mai ploua se mai curata aerul de norii imensi de praf produsi de santierul noului stadion (noi practic stam vis-a vis de acel imens santier). Abia astept sa il finalizeze...eu sunt cu sinusul inflamat de cand s-a topit zapada si efectiv nu mai fac fata la sters praful in casa de 2-3 ori/zi.

Am si uitat ca a fost 1 mai...la noi din pacate nu s-a simtit. Am facut parastasul de 1 an dupa mama lui Sorin...lume multa, lacrimi (inca!), agitatie, mancare, povesti. Isabela a fost atat de agitata incat nu am reusit sa o culc deloc toata ziua...iar seara a fost...de vis! Cu plansete, strigate, frecat de ochisori de oboseala.

Oricum am observat ca somnul ei e foarte agitat. De doua zile o culc cu mine in patul mare (profitam ca nu e tati acasa) si ma trezesc mereu ca e ba cu picioarele peste mine, ba cu ele la capul meu (desi o culc langa mine, practic paralela cu mine!) ba e cu capul in noptiera si picioaele ii atarna jos din pat...nu spun ca in prima noapte desi am tapetat pe jos cu perne nu am dormit de grija de a nu pica Isabela din pat. Nu a picat ca am tot tras-o spre mine....dar a fost experienta vietii.
Am avut zile cu cate 4 ore de curs...si efectiv nu stiu ce le-am spus studentilor. Sper sa aflu saptamana viitoare (cam atat sunt de obosita, noroc cu blackberry-ul si agenda de pe birou ca altfel nu stiu ce as face...uit tot si dorm pe mine).
Si ca sa termin cu vaetatul spun si ca ma doare sufletul si sunt intr-o dilema imensa: de fiecare data cand ies din casa sa merg la scoala, Isabela se pune pe plans (da' plans din ala sfasietor de o aud de jos). Si plange o bucata buna de timp...acum a ajuns sa planga doar cand ma vede ca incep sa ma imbrac. Si stau si cuget (in loc sa dorm) ca imi traumatizez copilul (inutil?) si nu stiu cum sa fac fata situatiei. Sa ma las de job si sa ma mut la tara (sincer asta imi vine sa fac de 20 de ori/ zi) sau sa ma duc inainte gandind ca cineva imi va ridica statuie ca m-am jertfit pe altarele universitatii si ale stiintei (haha!)? Sotul meu imi spune sec ca ii va trece...oare? Si cu ce pret?

Na...ca nu am vrut sa fie o postare negativa...dar vad ca e cam in ton cu vremea de afara...cenusie gri.