marți, 29 ianuarie 2013
M-am saturat!
Sunt satula, saturata, mi-e greata si ma ia cu dureri de cap si plans....nu mai pot si nu mai rezist! Si nu, nu sunt depresiva de felul meu. Dar declar ca NU MAI POT! Gata! Sa ne ajunga!
De fiecare data cand deschid televizorul pe un post de stiri vad o stire despre un copil maltratat, sau unul mort din incompetentele medicilor sau din neglijenta parintilor, vad copii bolnavi pentru care se face cheta ca statul nu are de unde sa dea sau nu vrea sa dea. La fel e si cu FB...nu vad decat alte cazuri (si din ce in ce mai multe de noi cazuri medicale, multe din ele fara speranta) de copii bolnavi, in nevoi si in suferinta. Colac peste pupaza mai sunt pe alte posturi stiri despre nou nascuti abandonati la pubela sau aruncati in WC. Si seara de seara diversi telectuali isi dau cu parerea la tot felul de talk show-uri despre cat de bolnav e sistemul!!!!
Nu, noi ca natie suntem bolnavi. Nu ne poate merge bine pana cand nu incepem sa apreciem viata. Iar viata e reprezentata de copiii aia pe care ii abandonam, ii batem, ii legam, ii maltratam. Nu ne poate merge bine ca natie, ca popor atat vreme cat de batem joc de Dumnezeu si de ingerii trimisi de el. Pentru ca asta sunt copii: ei vin din rai sa ne lumineze zilele. ...iar noi ii legam de patuturi, le rupem miinile, ii abandonam sau aruncam la WC.
Am doua optiuni: fie sa nu mai platesc abonamentul la dolce si sa ma rup de ceea ce se intimpla in jurul meu (fac si economii de bani, timp...deci sunt in avantaj) fie sa incep sa protestez, sa actionez, sa ma implic...pentru ca altfel nu se mai poate. Sunt satula de atata indiferenta. Si rautate. Si prostie!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Nici noi nu privim la tv, dar daca nu te uiti nu inseamna ca nu exista, ca nu se intampla, doar ca nu te mai incarci tu cu aceste povesti.
RăspundețiȘtergereEu ma implic cat pot sa educ si sa fac macar un pic viata mai buna pentru niste copii de care toti fug si nu si-i doresc prin preajma. dar ei sunt aici, sub ochii nostri, langa noi ;i chiar dornici de schimbare si absorb ca un burete fiecare gest frumos care se revarsa asupra lor. Chiar daca viitorul lor nu se va intersecta niciodata cu viitorul copiilor mei in mod direct, indirect, daca ei vor fi pierduti pentru societate, cu toii vom avea de pierdut.
Loredana cata dreptate ai...nici eu nu privesc la televizor decat rar ...si atunci accidental ca se mai uita Sorin la stiri seara (dupa ora 22 cand Isabela deja e in pat). dar nu e doar TV-ul...e FB, site-uri de stiri, tot feluri de blog-uri pe care le citesc si nu pot sa nu reactionez si sa nu ma doara...cred ca doar implicarea m-ar mai linisti putin. Am incercat sa ma implic in cazuri sociale...dar rezolvarea e doar pe moment si nu pe termen lung. Adica le e bine copiilor acum ca au primit de toate dar problema lor tot nu e rezolvata pe termen lung. Cat despre educatie am mai spus eu o data despre un chestionar aplicat studentelor de an IV si V la farmacie despre metodele contraceptive cunoscute si folsite: 70% din scriau despre avort! Si vorba aceea vor fi profesionisti in domeniul sanatatii...ce ma mai mir atunci ca fete de 16-17 ani nasc si arunca nou nascutii la gunoi??? De aici trebuie inceput. Si din famile de la varste fragede...of of...ca iar m-am aprins. Iti multumesc pentru gandurile lasa la noi pe blog..:)
RăspundețiȘtergere