Impresii, impresii...

Ori s-a schimbat tara asta atat de mult ori mi-am schimbat eu perceptia despre ea. Nu spun ca nu e frumoasa Italia si nu e atractiva Florenta (chiar si acum in miez de iarna e superaglomerata si bantuita de turisti) dar....parca parca ceva nu e ok.
Pai sa le iau pe rand:
- la laborator...data trecuta alergam si faceam eforturi ca la 8.30 am sa fiu in laborator, acum am facut efortul sa fiu la 9.00 am in fata laboratorului (ca dureaza 1 saptamana sa imi vina badge-ul de acces!!!! data trecuta ma astepta la poarta cand am ajuns) si am stat...si am stat...si am mai stat...noroc ca aveam ce citi. Nimeni nu a miscat pe coridor pana la 9.30. Iar colegii mei de laborator au ajuns la 9.45. Buuuuunnn...am zis ok, azi va fi zi lunga...la 12 toti au plecat la masa, eu nu mi-am terminat treaba asa ca am sarit peste masa, la ora 14 inca nu era nimeni in laborator in afara de mine. La ora 16.30 mi s-a spus ca daca am terminat pot sa plec ca si ei fac la fel. What??????? Ok...m-am conformat, am ajuns sa imi rezolv problemele la banca si la posta pe care le programasem pe weekend.
- prin oras...in autobuz luni vreau sa cumpar bilet de la sofer, imi spune ca nu mai are dar deja pornise din statie. Il rog sa opreasca sa ma dau jos ca nu am bilet (si nici nu am de gand sa platesc amenda de 200 Euro pe care o tot anunta astia prin statie). Mi-a facut semn cu mana si mi-a zis sa stau linistita. Aveam de mers 3 statii...asa ca am stat.
- Proprietarul imi scrie pe mail un pret pe apartament apoi imi mareste taxa cu 10 Euro...si normal ca nu mi-a dat chitanta. Ma gandeam ce usor faci bani asa....ai un casoc imens cu 5 apartamente pe care le inchiriezi fara sa dai un ban la stat. Eu cica sunt amica de-a lui venita in vizita (in caz ca vine cineva si intreaba). Si mai povestim de greci...ca nu dau chitante, facturi si alte alea...pai eu cred ca de la italieni au invatat asta!
- merg in magazin de papuci in cautare de incaltari italiene pentru fiica-mea. Ma inteleg cu una tinerica bine in engleza....aia cu zambetul pana la urechi cand ii explic ce caut si cum sa fie si aia si cealalta. Aleg pantofii, ma duc la casa sa ii platesc...tinerica ma intreaba : are you american? Raspund: no!...Oh, enghish...continua ea...iar No. Oh, australian...insista ea (zau daca am accent australian!!! de unde o fi scos-o habar nu am). Imi pierd rabdarea si raspund: no, I am romanian! I-a pierit zambetul pe loc. De fapt chestia asta am vazut-o mai peste tot, cum spun ca sunt romanca cum fac grimase. By the way...acum 6 ani era mare taraboi cu o tabara de tigani (din Romania of course) care isi facusera tabara langa aeroport...la 200 de m de pista pe un teren viran. II vedeam zilnic cand treceam cu autobuzul in drum spre laborator. A fost mare tambalau ca au incercat sa ii evacueze etc etc. No..ia ghiciti..acum au construit baraci de lemn ...e o mizerie in zona de nedescris...plin de caravane si schelete de masini si puradei ce alearga pe tot campul ala, nu au nici o treaba...
- azi merg la secretariatul universitatii sa imi rezolv cu accesul la restaurantul universitar (ah ce simt lipsa Marei, secretara care a plecat acum doi ani din departament si astia nu s-au gandit sau nu au avut fonduri sa o inlocuiasca)...un nene mare si incruntat imi face semn sa intru in birou. Intru si il intreb frumos daca pot sa ii povestesc in engleza. Sare cu gura pe mine ca eu ca STUDENT Erasmus ar trebui sa fac efortul sa ii invat limba, ca italiana e frumoasa si melodioasa si doar de asta am veni in Italia. In sinea mea ma distram...de multa vreme nu m-a facut nimeni studenta. Anyway...cu zambetul pe buze i-am raspuns in italiana de balta pe care o vorbesc ca: nu sunt studenta, sunt doctoressa (vai ce imi place cum suna) si cercetatoare care fac un stagiu de perfectionare in Firenza, ca inteleg tot ce imi spune dar am vrut sa il scutesc de italiana mea stalcita. A ramas omu' masca. Si-a cerut scuze, m-a pus sa iau loc, in doua minute s-a rezolvat tot.
- In timp ce acum 6 ani eram 12 oameni intr-un laborator de 20 m2 acum suntem 3: eu, un Ph.D student din Iran si doctorandul autohton care de cand am venit eu nu a lucrat nimic (vai vai...asa cea la romanica nu se prea vede, saracii doctoranzii nostri daca nu fac ore stau non stop cu nasul in experimente). Iar pe coridor nu vad decat fete legate la cap (adica araboiace) si baieti colorati. No other comments. Cred ca asta ne asteapta si pe noi curand.
Cred ca imi fac un alt blog unde voi scrie impresii din locurile pe unde am fost...nu e fair fata de Isabela sa ii ocup spatiul de pe blog cu asa ceva. By the way: traiasca skype...e asa de scumpa cand ma vede imi zice : haide mami a Beia, in cameia a Beia...acasa a Beia. Iar eu ma topesc toata. Si termin seara plangand in pumni de ciuda ca eu sunt aici si ea acolo...mi-e atat de dor de ea...