joi, 30 iunie 2011

Zece

Nu, nu e melodia lui Chilian desi e singura care imi place din repertoriul lui ci e vorba de leapsa primita de la Nela: Zece lucruri care ma fac fericita!
Ordinea e aleatoare, le scriu cum imi vin in minte:

1. Muntele...cu tot ce implica el...si sporturile de iarna (doar sunt nascuta in ianuarie!). Schiatul ma face sa ma simt libera si imi goleste mintea de toate gandurile....imi da o stare pe care nu am mai intilnit-o. E ca o betie....sau o dulce euforie. Iar muntii ma fascineaza de mica...ma fac sa ma simt minuscula in fata lor si ma gandesc tot timpul ca sunt de fapt altarele Creatorului...ma minunez intotdeauna de cat de aproape ma simt de Dumnezeu atunci cand sunt la munte. Cineva imi spunea odata: "esti o fericita pentru ca ti-ai gasit Biserica"....fara sa fiu mistica inclin sa cred ca asa e...am gasit-o.

2. Marea...tot asa cum iubesc muntele imi place marea...imi plac mai ales coastele stancoase asa cum sunt in Cote Sauvage sau in Cote d’Emeralde in Bretagne. Si daca tot am spus cuvantul magic Bretagne...imi place coltul acela de lume, oamenii locului, traditiile, generozitatea cu care isi impart casa, mancarea si obiceiurile. Visul meu secret? O casa pe malul marii in Bretagne...

3. Bijuteriile...grea boala...si costisitoare. Am un cult al bijuteriile insuflat si de tatal meu care de fiecare aniversare imi imbogateste colectia. El e de parere ca nu dai gres cu o bijuterie indiferent de femeie si de situatie. Cam asa e....Imi plac la nebunie pietrele (acvamarinul si granatul sunt preferatele mele), bijuteriile masive din argint si cele finute din aur (de preferat alb si cu cateva diamante micute), cele fashion dar de bun gust...margelele, bratarile. Si imi place sa le vad si pe alte femei. Ce nu imi place e opulenta si stridenta. Cred ca doua inele sunt arhisuficiente (nu port verigheta, am un inel verigheta sofisticat care da bine in orice situatie pentru ca e combinatie de aur alb cu aur galben) si daca port cercei candelabru nu mai e nevoie de nimic la gat. Imi plac bratarile subtiri care nu incarca tinuta...imi place sa le port in functie de tinuta, loc si stare de spirit.

4. Parfumurile...da, e plural. Pentru ca am prostul(?!) obicei de a purta 3-4 in paralel. La fel ca o bijuterie si parfumul mi se pare un accesoriu ce se asorteaza cu starea de spirit, tinuta purtata, locul etc etc...Ador Hypnose de la Lancome de zi, Ma dame de la Jean Paul Gaultier si Issey Miyake (de ocazie) Femme. Ma mai incanta in zilele ploioase Idylle de la Guerlaine sau Euphoria de la Calvin Klein (hmmm...ziceam doua trei...vad ca sunt o adevarata colectionara). Dar in top raman Coco de la Chanel si Poeme de la Lancome. Ma innebunesc cele doua parfumuri si abia astept sa le simt pe piele.

5. Pantofii...ei, da...asta e o colectie importanta. Mi-am facut un obicei din a-mi aduce pantofi la orice iesire. Si pana acum doi ani aveam cateva pe an. Asa incat acum am o colectie impresionanta de toate culorile si formele posibile...pentru ca nu e asa, o femeie nu are niciodata suficienti pantofi. Preferati? Sandalele albastre Alain Manoukian si pantofii nud brazilieni luati din Canada :)) Recunosc...am pantofi pe care i-am purtat o data...dar am si pantofi pe care i-as purta in fiecare zi.

6. Muzica...de la Def Lepard si Van Halen pe care ii ascultam in liceu la Marillion, Yes, IQ, Arena, Deep Purple, Pink Floyd...si alte trupe rock progresiv. Nu mint...ma relaxez pe concertele de pian ale lui Mozart si imi place Simfonia albastra a lui Gershwin. Mai am scapari (cand mi-e dor rau de Franta) si mai ascult si Chimene Badi, Garou, Helene Segara si chiar Joe Dassin (are melodii ale caror versuri le stiu pe de rost...facem de obicei duet).
Pasiunea asta pentru muzica s-a dezvoltat si datorita lui Sorin...el este un colectionar si cunoscator de muzica buna. Un fel de sommelier al rock-ului alternativ. Cu mers la concerte, ascultat trupe noi, implicat in fundatie de rock progresiv, cumparat scule de calitate doar pentru a avea un bass bun sau inalte melodioase...eh...aici ar fi mult de scris , intr-un alt post!

7. Calatoriile...oriunde, oricand, cu oricine..:) Glumesc. Imi place sa calatoresc, sa descopar locuri noi, culturi noi, mancaruri noi...ceea ce ne duce la...

8. Mancarea si vinul bun. De preferinta rosu. Si sec. Saumur sau Chinon daca se poate. Asa e...sunt gurmanda. Imi place sa gatesc si sa degust. Nu am prejudecati. Am mancat si mananc fructe de mare si tot felul de alte vietati...am degustat in toate locurile posibile mancarurile traditionale si am decis asa: Grecia, Franta si Liban. Si cateva retete din Italia asezonate cu un Chianti sau un Corvo. Ma speriu acum cand scriu...chiar sunt o colectionara...pentru ca pe langa pantofi si bijuuri am o colectie de vinuri in casa din toate colturile lumii pe unde am ajuns (majoritatea) sau pe unde au ajuns amicii mei. As putea bea in fiecare zi o butelie...noroc ca nu am cu cine. Pentru vinurile mele am nevoie de o ambianta speciala, o persoana speciala (e langa mine, norocul meu) si de o ocazie speciala. Cred ca de asta am ajuns sa am o colectie de vinuri...nu beau prea des!

9. Casa si gradina in care am copilarit...de la Beclean. Curtea plina de flori sadite de mine si Isabela, legumele cultivate de ai mei (in weekend ca hobby), Nicky si Blacky (pisica si ciinele), ciresii incarcati, pierisicii cu cele mai gustoase piersici si perele de vara pe care le asteptam de la sfarsit de iulie....aerul curat si oamenii molcomi. Parca totul are o alta viteza aici....toate sunt mai calme, mai asezate...mai normale. E locul care imi incarca bateriile.

10. Laboratorul meu. Poate suna a cliseu dar sunt printre putinii binecuvantati care au ca meserie hobby-ul lor sau au un hobby ca meserie. Imi place laboratorul meu cu toti electrozii, senzorii, potentiostatele si pH-metrele din el...si ceea ce imi ofera. Si ceea ce ma face sa simt de fiecare data cand ii calc pragul.

Ufff...gata? Si cartile mele preferate? Si diminetile cu cafea aburinda? Si serile in care ne adoarme Isabela? Si atmosfera de sarbatoare permanenta din casa alor mei?
Grea tema...o pasez si eu mai departe lui Mely si Loredanei!

marți, 28 iunie 2011

Revederea de .... ani

Da, sambata am participat la intilnirea de 20 de ani de la terminarea facultatii a lui Sorin. Pe multi din fostii lui colegi ii stiu din Universitate, pe altii din cartier, cu unii e inca in relatii foarte apropiate si ne vedem des, pe altii i-am vazut pentru prima oara. Oricum ceea ce vreau sa spun este ca desi la inceput ma simteam stinghera si ma gandeam ca vom pleca repede acasa...pana la urma s-a incins un chef incredibil si am stat pana la ora 3 dimineata. Nu am mai chefuit asa din studentie. Si cred ca nici Sorin...a fost incredibil sa aud atitea amintiri (unele picante altele cuminti) din vremurile lui "bune".
Las cateva poze de sambata si vreau doar atat de spun: de tinuta mea s-a ocupat un tanar designer clujean ( pe care ma bucur enorm ca am cunoscut-o si ca s-a ocupat cu atita profesionalism de mine! Multumesc si chapeau Natalia) si nu ma refer doar la rochie ci la tot....rochie, pantofi, machiaj, coafura...eu una am fost multumita de cea a rezultat. Si Sorin...:) Asta conta de fapt!


miercuri, 22 iunie 2011

De toate si amestecate

Se simte ca e saptamana fara bunici in Cluj...nu mai apuc sa fac nimic. intre papa, caca, hinta (parc), Mickey si Minnie orele fug ca nebunele si constat doar ca iar e seara, vremea de balaceala si spalat pe dintisori, vremea povestilor si a somnului lin...atat cat este. Iarasi ne chinuie caninii (uffff...sper sa terminam odata cu ei ca nu mai pot!) si ne trezim des si in urlete si nu vrem sa readormim iar eu una ma chinui sa rezist, sa distrz mamarutza ziua, sa gatesc, sa fac smotru, sa ma mai gandesc la ceva prezentari pentru congresul din iulie, sa fac subiecte de examen, sa ma pregatesc cu tinute pentru intilnirea de sambata si...tot asa.

Oricum...de faptul ca trece repede timpul cred ca nu e cazul sa ma mai plang. Ma plang doar ca nu sunt organizata. Ca nu renunt la ce nu e esential, ca nu vreau sa inteleg odata pentru totdeauna ca nu pot sa le fac pe toate si ca nu sunt multitasking.

Acum ca m-am descarcat spun doar ca am avut un weekend frumos: vineri intilnirea mea cu fostii colegi si aniversarea noastra, sambata absolvirea nepotului nostru si emotiile legate de acest eveniment, duminica, zi calma si calduta in familie.




vineri, 17 iunie 2011

4 ani, 19 ani



Mda...azi avem 4 ani de casnicie cu acte, cum glumim noi..:)
Si tot azi am fost la un preview pentru intilnirea de 20 de ani de la terminarea liceului ce o voi avea la anul...m-am intilnit cu fosti colegi de liceu si de gimnaziu. Pe unii din ei nu i-am vazut de 19 respectiv 23 de ani...a fost super. Multe amintiri, bancuri, poze din scoala...m-a luat nostalgia. Si m-am vazut prin ochii colegilor: papusa vesnic zambitoare (vai ce urasc apelativul asta!!!!). De fapt m-am vazut in oglinda...cu citeva fire albe, cateva kile in plus, cateva riduri in plus....mai inteleapta (?), mai stilata, mai rabdatoare si toleranta...
A fost o seara frumoasa...sper sa o mai repetam. Face bine la moral...

joi, 16 iunie 2011

1 an si 9 luni

Stiu, stiu e 16 iunie si nu 15 asa cum ar fi trebuit sa fie ca sa apara postarea asta dar nu pot sa ratez si sa nu consemnez ca ieri am implinit 21 de luni!

Ce a mai facut Isabela in ultima luna:
- spune tot mai multe cuvinte si tot mai corect (sunt uimita ca e ca un burete, aude un cuvant si il retine)
- e tot mai mamoasa si tatoasa, ne strange in brate si ne pupa tot timpul (iar mie imi place la nebunie treaba asta ca ma gandesc ca azi miine creste si nu o mai putem pupa cat vrem noi)
- e super activa ca de obicei si ne stoarce de puteri dar asta ne bucura, arata ca e sanatoasa
- incepem sa facem mofturi la mancare, cum e ceva ce nu ne place spunem "nu, nu", strambam din nas si strangem buzele
- avem fixatii la mancare, la hainute, la desene animate, la jucarii
- tot in scutec facem desi la treaba mare ne anunta tacticoasa caca, daca am prezenta de spirit sa o pun pe olita e ok...dar nu se intimpla des ca de obicei spune asta in parc..:(
- in continuare ne plac apa si alergatul prin parc si...ne place Deiiiii...deja stie sa le spuna parintilor de Deiii pe nume
- seara adormim tot la mami in brate (sincera sa fiu eram tentata sa urmez reteta data de altii de a o pune in pat si lasa sa adoarma singura, la prima incercare dupa 5 minute de plans nu am rezistat si bine am facut, seara ne ia cam o ora sa adormim dar e ora cea mai dulce, mai speciala a unei zile, ne tinem in brate, ne mangaiem pe par si ne cantam reciproc "nani, nani"; de cateva zile l-am prins si pe tati in rutina noastra si e incredibil ce stare de bine ne da ora aceasta!!!)
- daca tot vorbim de rutina trebuie spus ca seara dupa ce ne spalam, bem laptele si ne spalam pe dinti....daca eu cumva uit are grija Isabela sa imi reaminteasca de periuta si spalat pe dinti.
La multi ani pui mic si frumos!

marți, 14 iunie 2011

De prin weekend...

...si din lume adunate. Mai precis de la Iasi unde am ajuns sambata la nunta unor amici. Nu am mai vazut Iasul din 2005...dar mi s-a parut la fel de frumos si boem. Asta e parerea mea despre oras. Nu ma mira ca au trait acolo atitia artisti si scriitori...totul in jur te indeamna sa creezi. Probabil ca am avut tot timpul norocul sa vad partea frumoasa a orasului...

Drumul a fost lung (6 ore) dar ok. Intre Bistrita si Pascani sunt zone incredibil de frumoase! Bucovina e curata si prospera...te gandesti doar la vacante si la uitarea problemelor cotidiene.

Nunta a fost ok chiar daca a fost de noapte si ne gandeam cu groaza ca nu vom rezista tare mult. Mirii frumosi si imbracati cu gust si-au dorit mai mult o petrecere intre amici decat o nunta. Si in final chiar asa a si fost. S-a dansat aproape tot timpul, mancarea a fost delicioasa dar prea multa dupa gustul meu iar tortul miresii a fost delicios! Nu pot sa nu remarc cat de calzi si primitori sunt oamenii zonei...

Isabela a ramas cu bunicii la casa de la Beclean sa il hraneasca pe Blacky si sa il traga de mustati pe Niki. Pe zi ce trece ne uimeste cu cuvinte noi. Spuse corect...reuseste chiar sa spun usa, cheia si altele asemenea. Si mai nou spune ca o cheama Mia. Doar Isa nu nimereste...inca!

vineri, 10 iunie 2011

Bebe mic sau domnisoara?

Miercuri seara, zambind gales si pozandu-i lui tati (cu urme de pasta de dinti pe fata):


Vineri dimineata dupa sesiunea de styling de ieri:


Explicatie: din cauza caldurilor ce au dat peste noi si pe care se pare ca le vom suporta toata vara s-a decis dupa un consiliu de familie ca e vremea de tuns. Si cum eu am traume din copilarie pe seama tunsului (breton in zig zag si tunsoare baieteasca pana pe la 13 ani cand decisa m-am lasat doar pe mana coafezei si am refuzat sa mai fiu tunsa cu oala acasa) am decis sa apelez la o persoana avizata si antrenata in meseria asta, adica la Alina. Este coafeza (sau hair stilista cum frumos ii scrie pe ecuson) la care merg deja de vreo 10 ani si niciodata nu m-a dezamagit. Iar ieri am fost placut surprinsa sa vad ca in 10 minute a tuns-o pe Isabela fara prea multe discutii si urlete (ca ma asteptam sa faca circ mamarutza). Dar a fost fascinata de perii si produsele de styling pe care i le-a tot bagat sub nas Alina.
Per ansamblu a fost ok: si freza mea si a mamarutzei. Si distractiv...Singurul care a avut de obiectat a fost tati de Isabela..."mai, totusi fata are doar 1 an si 8 luni...nu e cam repede sa o duci la coafor?!?"....:)) No other comments.

marți, 7 iunie 2011

Niu si da

Nu, nu am disparut in neant dar am zile nebune, nebune si nu am timp nici sa suflu...asa ca iar am neglijat blog-ul. Plus ca ma enerveaza de mor ca nu pot comenta pe alte bloguri iar eu am limbarnita de felul meu...

Limbarnita pe care vad ca o mosteneste si Isabela. Pe zi ce trece are tot mai multe cuvinte in vocabular...dar cel mai haios, frumos si repetat la nesfarsit este "NIU". Adica nu in limba romana. La orice o intrebi raspunsul e invariabil, unul singur: niu. Dupa cateva secunde de cujetare se razgandeste si mai scoate cate un da...dar rar! Fata e decisa. L-a luat deja pe nu in brate.
Lasand gluma la o parte e adorabila cum ne spune pe un ton foarte serios niu!

In rest ...totul e ok. Eu cu examene practice si stressul aferent, tati cu congrese in Danemarca si Germania. Ne pregatim de nunta la Iasi in weekend. Si de intilnirile cu fostii colegi ce vor sa vina in saptamanile urmatoare. Si de vara...de vacanta...de mare. Offf...ca abia astept!

miercuri, 1 iunie 2011

1 iunie


Ar trebui sa incep prin a felicita toti copiii de ziua lor...copii mai mari si mai mici. Cert e ca avem o zi in care ne simtim iar copii...sau cel putin la mine asa functioneaza. Azi simt ca sunt fata lui mama si a lui tata (inca mai primesc ceva dulce de 1 iunie, adica o inghetata de fructe) si simt ca e super normal sa existe o zi care sa serbeze copilaria. Cu tot ce implica ea...o lume perfecta cu oameni mici perfecti.

Azi am reusit sa imi fac programul de asa natura incat sa stau cu Isabela pana la ora 13. Am fost in parc, am inaugurat Oraselul copiilor, ne-am prostit, am alergat porumbeii, am claxonat la toate masinile de pompieri si de politie, am scos limba una la alta, am cantat si dansat, pe scurt am facut toate nebuniile permise varstei. Isabelei desigur...

Sa ma explic...serbam zilele Clujului saptamana asta asa ca onor primaria a ales sa se ocupe si de copilasii urbei si a inaugurat in parcul central pe alee un orasel al lor. Unde azi au fost prezenti de la politie cu karturi si politisti ce ii invatau pe cei mcii regulile de circulatie, la pompieri, aviatori, diverse gradinite si fundatii ce propuneau activitati variate pentru copilasi, animalute de companie si plimbari cu trasurica trasa de ponei, clowni si diverse animale din desene animate si....bineinteles multe firme de dulciuri si inghetata ce oferea produse gratuit. Per ansamblu ok...lume multicica, interes crescut mai ales fata de faza cu datul mostrelor...activitati educative pentru copii si jucarii de lemn doar pentru cativa ciudati (eu una asa m-am simtit), caldut, umbra... Totul bine si frumos pana cand o mamica binevoitoare cu o fetita in brate (deci..cam 8-9 luni, inca nu pasea) se apropie de Isabela si ii intinde o inghetata din multele pe care le detinea. Eu politicoasa i-am spus ca ii multumesc dar nu servim. Ea oripilata mi-a replicat ca i se face pofta fetei si se imbolnaveste de pofta. Ca a ei a ras deja doua...(drept e ca era cu inghetata de ciocolata in mana iar cea mica lingea de zor). Iar din pacate nu era singulara....cam 80% din copilasii din parc aveau inghetata sau ciocolata in mana, indiferent ca erau pe picioarele lor sau in carucior.
Ceea ce spune multe despre obiceiurile noastre alimentare. Si despre cum ne crestem si educam copilasii.
Nu sunt absurda, stiu ca va ajunge si Isabela sa manaince tot felul de tampenii...dar parca ma gandesc de doua ori inainte de a-i pune ceva in fata sau in mana de mancare.

Anyway...La multi ani de 1 iunie! Pentru noi a fost o zi pe cinste!