Resedinta noastra de vara....

...e la tara. Sau o pseudo tara ca totusi suntem la Beclean. Care e oras...si municipiu...dar cum suntem pe o ulita la iesire suntem de fapt la tara.

Care tara e super vazuta in curtea noastra...privelistea din curte ne cam uimeste. Ca e ciudata. In loc de vacuta muuu (cum spune Isabela) vedem doar masini straine cu numere de Spania...din cind in cand de Italia si raaaaaar de tot cu numere de Romania.
In loc de babute cu naframe pe cap vedem tot felul de cucoane cu permanent marunt pe par roscat (neaparat) si cu blugi si tricouri lalai peste toate cele neincorsetate (mor cand vad asta dar no....fiecare cu sutienul ei).
In loc de tineri cu coasa sau sapa pe umar vedem tot felul de pitiponci/pitipoance cu lac mov pe unghii (ele, nu ei!) si celular la brau, cu ipod in ureche si cu deja celebrii jeansi.

Iar noi astia de oras..cautam cu disperare o gaina sa o aratam copilului, un purcel, o vacuta sa aiba si el impresia ca e la tara si nimic nu s-a schimbat. Ca tara a ramas tara...ca taranii sunt aceeasi de pe vremea mea...oameni mandri de ei si de ce fac, de istoria lor si mai ales de obiceiurile lor. Acum daca vreau sa mai vad un costum popular trebuie sa o iau pe gudurlii (cum se spune aici) de la Salva in sus pe vai unde nu a ajuns niciodata colectivizarea, de abia a ajuns curentul electric iar oamenii si-au pastrat cu grija traditiile.

Dar ...ne place ca in curtea noastra cresc cele mai gustoase caise, in gradina cele mai mari rosii si in fata casei avem cele mai frumoase gladiole.

Oricum noi suntem o familie de ciudati: casa e a bunicii mele dar ai mei au transformat-o intr-o resedinta moderna cu apa curenta si masina de spalat automata (nu prea au vazut orasenii astia asa ceva din pacate, dar unii din ei au cate o plasma in fiecare camera). Si desi toti avem job-uri bune la Cluj venim "sa scurmam pamintul" si sa respiram aerul lor. Care se presupune ca e mai curat ca cel de Cluj.

Pe mine ma leaga amintirile din copilarie, de cand aveam vacante superbe aici. Pe mama la fel...ea a crescut si copilarit in casa asta. Pe tata l-a manat curiozitatea sa vada daca el fiu de clujean, get beget, intelectual la a treia generatie poate sa fie taran de weekend.

Asa incat...resedinta noastra de vara e la tara...cel putin pana la 1 septembrie. Cu pauza de Antalya din 5 august...dar dupa tot aici ne intoarcem. Ca lucrurile simple sunt cele mai bune...si mai gustoase si mai apreciate.