Dupa primul chef

Inca dormim (adica Isabela si tati ca doar ei au dus greul chefului, nu?)...si in noaptea trecuta ne-am trezit doar o data! A obosit ieri cu asa de multa lume in jur si atata agitatie.

Oricum m-au impresionat multe lucruri (le scriu cu liniuta):
- urarile fetelor dragi de pa forum...au fost si sunt tare dragute si atente
- trandafirasul rosu primit de la prietenul oficial Andrei (baietel cu o luna mai mic, cunoscut in parc)...bineinteles ca Isabela vroia sa guste trandafirul nu sa il miroase...oricum il voi usca si pastra pentru majoratul ei (sa stie ca de mica a avut succes!:D)
- emotia si exaltarea bunicilor si a prietenilor dragi care au venit (invitati si neinvitati) sa o felicite
- mesajele atat de emotionante de la oameni dragi mie care nu au uitat cat de importanta e data de 15 septembrie
- si nu in ultimul rand bucuria de pe fata printesei mele, incantarea ca e inconjurata de atita lume, de copii, de bunici, de matusi ...toti vroiau sa o tina in brate si sa ii faca pe plac.

Una peste alta a fost o zi reusita. Eu m-am simtit extraordinar.

De azi o luam de la capat: examene, corectat, prezentari, postere, plan de lucru cu studentii de la cerc etc etc....aaaa si ce e mai important joaca din parc cu fiica-mea de dupa masa (abia astept!).

Las niste poze de la primul nostru chef....

Asa aratau aperitivele:


Cu bunicul:


Cu mami:


Trei generatii:


Suflam lumanarea:


Ne jucam


Cu tati al meu