miercuri, 28 septembrie 2011

Experimentul gradinita I

Vreau sa descriu putin ceea ce a reprezentat ultima luna pentru noi, respectiv experimentul "gradinita".

Am pornit de la ideea ca Isabela trebuie sa creasca intre persoane de varsta ei, ca mersul la gradinita e logic si normal si o va ajuta in dezvoltarea personala mult mai mult decat statul acasa in grija bunicii si a mamei care sa straduie sa fie inca si cadru didactic si cercetator de inalta clasa si menajera si mama zen, cu zambetul mereu pe buze si cu idei de noi jocuri tot la 10 minute (evident ca am cam esuat in toate directiile dar asta in alt post).
Asa ca in luna februarie 2011 am luat o lista de gradinite atat de stat cat si private si am inceput sa le vizitam impreuna cu tatal Isabelei. Dupa multe, (ne)placute si colorate experiente am ajuns la concluzia ca am gasit gradinita care intrunea cele mai multe din cerintele noastre. Asa ca am inscris-o, am dat avansul de 100 RON si am semnat contractul.

Pregatirea psihica pentru mersul la gradi l-am inceput de prin iunie, tot de atunci am inceput si pregatirea din pct de vedere fizic...multe sucuri de fructe, vitamina C, alimente cu Zn si Se, iaurt, sirop de catina, cura de 1 luna cu imunogrip....Cred eu ca mai mut de atat nu prea puteam face. Dar poate ma insel.

Asa ca din 28 august am inceput mersul la gradi. In prima faza la cresa si apoi dupa cateva zile de acomodare la gradi. Prima saptamana a fost fara plansete ca era ceva nou...copii multi, jucarii noi, locatie noua. La sfarsitul primei saptamani a inceput enterocolita. Cu varsaturi si scaune dese si apoase. Cu nemancat si slabit, cu afectarea starii generale. De joi pana duminica a fost crunt. Luni am fost ok. Am revenit in gradinita marti. Vineri dupa masa ni s-a alterat starea si am inceput cu febra, muci, tuse. Clar...raceala. A urmat o saptamana acasa. Dupa ce ne-am pus iar pe picioare am reincercat iar 4 zile de gradi. Zile in care am vazut copilasi dusi cu febra si tuse accentuata si productiva cu punga de medicamente pe care sa le administreze educatoarea....Asa ca de vineri iar am stat acasa. Si o sa mai stam. Pentru ca am decis ca e nu e cazul sa imi chinui copilul in halul asta cand alti parinti sunt iresponsabili iar celor de la gradinita li se falfiie de minimele standarde de sanatate si igiena.

Toata distractia de aproape o luna ne-a costat nenumarate nopti nedormite, 1 kg minus, fobie fata de batista bebelusului si fata de nebulizator, fobie fata de siropuri si alte forme farmaceutice, alterarea starii generale, lipsa poftei de mancare si...de viata in final. A...si minus 700 RON ...de care puteam sa ii iau fetei Lego. Sau carti....sau alte chestii educative.

Nu vreau sa mai spun de episodul cu "nana".

Vreau sa mai relatez discutia telefonica de ieri cu d-na directoare/patroana de gradinita: Doamna toti copii racesc , e normal. Da...eu am fost plecata 2 sapatamani din gradinita si poate nu s-a facut triajul, dar o sa ma ocup de asta de miine (eu am ramas perplexa...i-am replicat ca asta e rolul d-nei dr si nu al ei!!!!). Am fost intrebata ce tratatament i-am dat, mi s-a spus : Vai doamna, ce prostii ati facut. Trebuia doar ceai de ceapa cu miere si gargara cu sare! Medicamentele sunt o mare porcarie si fac doar rau. (replica mea: doamna, sunt farmacista, sotul meu e medic...cred ca stim mai bine CE , Cand si CUM sa folosim medicatia alopata sau homeopata, stim exact ce sunt alea medicamente si nu cred ca avem nevoie de sfaturi despre cum sa ne crestem/tratam copilul). Alta replica inteligenta: la tara nu ii tratau cu nimic si ce sanatosi erau toti. Corect: la tara pana in anii 60 mortalitatea infantila ajungea pana la 70%, nu degeaba faceau cate 7-9 copii...asa mai ajungeau 2-3 adulti. NU putem compara anii 60 cu anii 2010...cu virulenta bacteriilor si a virusurilor si cu nr lor. Cu faptul ca sunt mai multe si mai rezistente bacteriile, ca traiesc copiii nostri in conditii de mediu alterate rau si etc etc.
Dupa 25 de minute de argumente idioate m-am enervat (ca doar vorbeam pe banii mei!)_ si am terminat scurt: din ce e prevazut in contract nu s-au achitat nici de 25% din sarcini deci de la 1 octombrie noi am terminat cu ei orice relatie contractuala. Am fost amenintata ca voi fi data in judecata si imi vor lua daune taxa pe cele 12 luni ale anului pe cat e semnat contractul. Am zambit...contractul a fost valabil pana in 30.08.2011. Nici sa redacteze si sa semneze un contract corect nu sunt in stare iar eu am pretentii sa imi educe copilul. Nu multumesc.

Vom reincepe de la 3 ani socializarea la gradi. Dar la o gradi de stat cu tanti educatoare si nu cu tot felul de studentele platite cu 600 RON/luna si care dezerteaza dupa 1 luna de stat intre copilasi...Trista experienta.
Sper sa nu ramana marcata Isabela de ea....ca eu una sunt sigur marcata. Nu fac altceva decat sa ma invinovatesc ca am perseverat in a crede toate balivernele unor oameni care nu stiu ce naiba cauta pe piata cu oferte educationale. Si nu e singurul exemplu de acest gen. Am citit pe alte bloguri experiente si mai nasoale. Bine ca macar m-am trezit la timp!

8 comentarii:

  1. Si noi am inceput gradi acu vreo 2 luni,dar pentru noi a fost un succes si zero boli. Eu zic sa mai cautati, tot particulara as recomanda, cu putini copii in grupa si educatoare de calitate. Probabil si pretul va fi mai mare, dar diferenta se vede. La stat, intr-o grupa cu 15-20 de copii minim nu cred ca face mare lucru. Pana la urma la varsta lor e importat sa li se acorde atentie individual, sa aiba rabdare si tact. O educataore care are 20 de copii pe mana nu paote face prea multe.Imi pare rau ca ati avut o asa experienta urata,dar eu zic ca puteti icnerca in alta parte...

    RăspundețiȘtergere
  2. Cecilia, dupa parerea mea, de la 3 ani e perfect pentru copii inceperea socializarii. Dar Isabela e mult mai avansata decat Alex, asa ca te inteleg ca ai simtit ca ar avea nevoie de socializare mai repede.

    Ai uitat sa amintesti un aspect foarte important pe care l-ai facut pentru stimularea imunitatii ei: ai tinut-o foarte mult timp afara, la soare, la aer curat la tara, in parc cu multi copii, la mare, etc. Plus mancarea sanatoasa care ii apara organismul. Pentru ca voi nu-i dati junk food.

    Am auzit numai de bine despre gradinita Waldorf de stat din Cluj. Ce stii despre ea? Nu v-ar placea?

    Va pupam! Si sa nu te prind ca te invinovatesti de ceva! Tu ai facut tot ce a fost omeneste posibil ca sa-i fie bine!

    RăspundețiȘtergere
  3. Cecilia, si eu cred ca 3 ani este varsta optima intrarii in.. sistem. Mi se par atat de micuti, la doi ani, sa ii dam la gradinita, oricat de mari ar fi beneficiile pe partea asta. Sigur, sunt si copii care se vor adapta super rapid la gradinita, insa mie tot nu mi se pare natural... de ce trebuie sa fie o adaptare, in fond si la urma urmei? Adaptarea presupune alterarea conditiilor naturale ale bebelui, care sunt langa mama. Sa fim seriosi, oricat de mult ii va placea copilului gradinita, alti copii, tot prezenta mamei o cauta, oricum o sucim si-nvartim. Parerea mea care este.

    Eu de-abia astept sa vina bunicii iar sa o resfete pe Ana. Da, vreau sa o tin acasa, sa o salbaticesc si sa o resfete pana la 3 ani, cel putin. Dupa aceea, vedem.
    Asa ca din punctul meu de vedere decizia de a o retrage pe Izabela si mai lasa timpul sa treaca este una cat se poate de inspirata. In plus gandeste-te ca vine iarna si va sta inchisa la gradi cele patru ore, pe cand cu buni mai iese la aer, la plimabre, in zapada. Astea fac minuni!

    Te imbratisez.
    Sa stii ca, daca ma intrebi pe mine, eu sustin cu tarie si ideea ta de a lua un an sabatic, daca poti, fara sa afecteze cariera. Financiar ma gandesc ca nu vor fi probleme. Ar fi pacat sa nu te bucuri acum, cand poti. Copiii cresc, timpul trece...
    M-am lungit. :)

    Te imbratisez.

    RăspundețiȘtergere
  4. Noi am dat-o, la aproape 3 ani intr-o gradinita de stat, dar suntem multumiti.
    bafta si voua, urmatoarea experienta sa fie una benefica!

    RăspundețiȘtergere
  5. Fete dragi va multumesc de sustinere si de gandurile bune. Desi azi prietena mea mi-a spus ca sunt mama nevrotica...ca toti copiii fac boli ale copilariei....poate ca asa sunt. Dar acum asa simt ca e mai bine!
    Va pup pe toate cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  6. Cecilia, aceea nu iti e prietena! Pup!

    RăspundețiȘtergere
  7. uff. :( Imi pare rau ca prima experienta a fost asa. Din cate am citit in ultimele zile despre gradinite, se poate si mai rau, dar si mai bine ( experienta Roxanei). Bafta, data viitoare!

    RăspundețiȘtergere
  8. Eu sunt de ambele parti ale baricadei, atat mama cat si educatoare care am vrut reintoarcearea in invatamant special pentru a fi cat mai aproape de puiul meu de om.Cu prima gradinita de unde am demisionat dupa numai o luna am avut niste experiente crunte in privinta modului in care considera unii ca se lucreaza, educa, cresc copiii, acum am gasit o gradinita foarte curata, aranjata, dotata, cu cadre didactice numai de specialitate si sper ca acest loc sa fie unul unde sa si ramanem caci nici plimbatul asta prin colectivitati diverse nu-i fac bine copilului.Si da, primul an de colectivitate este critic, dar nu atat de dese imbolnavirile si nu cu asemenea conceptii despre cresterea, tratarea unui copil.Din pacate, la noi s-au deschis gradinite private multe de tot si foarte multi patroni nu vad in asta decat un alt mijloc de-a face bani cu orice pret.Ori aici vorbim de niste biete suflete, de copii, nu de obiecte sau de alte bunuri de consum.
    Succes si multa sanatate!

    RăspundețiȘtergere